Horia Mihălcescu este absolvent al Facultății de Automatică si Calculatoare a Universității Politehnice București si a Facultății de Filosofie a Universității București, deține un MBA la ASSEBUS, deține un doctorat in Marketing la ASE București si este cadru didactic asocial al FABIZ din cadrul ASE București.
Horia Vicențiu Pătrașcu este conferențiar universitar doctor la Universitatea Națională de Științe și Tehnologie Politehnica București unde predă cursuri de filosofie, filosofia culturii, filosofia științei și tehnologiei, etică și deontologie profesională. Este doctor în filosofie al Universității Al. I. Cuza din Iași, a urmat un postdoctorat la aceeași universitate cu tema de cercetare „Viața afectivă și experiența metafizică”. Printre publicațiile sale se numără: Pustiul binelui. Eseuri filosofice (Editura Eikon, 2017), Ieșirea din indiviziune. Povestiri filosofico-fantastice (Editura Eikon, 2020), Tratat de filozofia emoției. Despre liberate, iubire, fericire, Editura Humanitas, 2024. Editor al volumului Gânditori români în cultura universală (Editura Universității Al. I. Cuza, 2021), coeditor al volumului Noi perspective asupra operei lui Ștefan Zeletin (Junimea, 2014) și al volumului Gândind asupra estului Europei (Editura Universității Ștefan cel Mare din Suceava, 2024). Scrie articole în presa culturală și în jurnalele științifice din țară și din străinătate. A obținut premiul special al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Tratat de filozofia emoției. Despre iubire, libertate, fericire (Humanitas, 2024) și, în același an – 2025, premiul Emil Cioran decernat de Uniunea Scriitorilor din România filiala Sibiu și Primăria Rășinari în cadrul Simpozionului Internațional Emil Cioran – 2025.
Gelu Sabău este conferențiar universitar, Universitatea „Hyperion” din București, Facultatea de Jurnalism și profesor asociat, Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, modulul ID. Doctor în filosofie al Universității din București (2010). Stagii de cercetare la Universitatea Bourgogne, Dijon, Franța (2005 – 2006), École Pratique des Hautes Études, Paris (2007 – 2009) și Katholieke Universiteit Leuven, Belgia (2018). A publicat studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Colaborator la diverse reviste culturale și site-uri: Idei în Dialog, Cultura, contributors.ro, baricada.org. Volume publicate: De la romantism la național-comunism. Încercare asupra modernității românești, Editura Institutul European, Iași, 2021; Ortodoxie și erezie în primele secole creștine, Editura Ars Docendi, București, 2016. Domenii de interes: filosofie politică, filosofia religiei, filosofia istoriei, ideologii religioase și politice moderne, istoria ideilor, modernitatea românească.
Arthur Suciu este lector în cadrul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Este licențiat în filosofie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și deține un doctorat în științe ale comunicării, obținut la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (2013). Studiile sale se concentrează pe relația dintre discurs și putere în societate. A publicat numeroase lucrări în domeniul comunicării, printre care se numără cărțile: Discursul autonom. Strategii de comunicare (2013, 2024), Drumul spre viața privată (2009, 2020), Simulacru și război. Discursul politic în post-istorie (2024). De asemenea, este coautor, alături de Alina Dolea, al articolului „Ethnicity, Identity, and Branding in Postcommunist Romania”, publicat în Oxford Encyclopedia of Communication (2024).
Ioan Vulpescu este afiliat Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București. Este președinte al Adunării Generale a Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (IAO). A exercitat de două ori funcția de Ministru al Culturii în Guvernul României și a fost membru al Senatului României, unde a deținut, de asemenea, roluri de conducere în domeniul guvernanței culturale. În prezent, este deputat în Parlamentul României. Interesele sale academice și profesionale se concentrează asupra politicilor culturale, administrației publice și relației dintre cultură și instituțiile publice.
